Cartea lui Iov | Capitolul 22
Elifaz se indoieşte iarăşi de evlavia lui Iov.
- 1 Elifaz din Teman a răspuns atunci şi a zis:
- 2 "Poate omul să fie de vreun folos lui Dumnezeu? Nu, fiindcă înţeleptul îşi este de folos lui însuşi.
- 3 Ce are Cel Atotputernic dacă tu eşti fără prihană? Şi care este câştigul Lui, dacă drumurile tale sunt fără vină?
- 4 Oare El te pedepseşte pentru cucernicia ta şi pentru ea intră cu tine în judecată?
- 5 Nu, dimpotrivă, fiindcă răutatea ta este mare şi fărădelegile tale sunt fără hotar!
- 6 Căci tu fără dreptate luai zăloage de la fraţii tăi şi smulgeai veşmântul de pe oameni şi-i lăsai goi.
- 7 Tu nu dădeai să bea celui însetat şi nu dădeai să mănânce celui flămând;
- 8 Cel cu pumnul tare cotropeşte pământul şi cel cu trecere îl ia, în stăpânire.
- 9 Goneai de la pragul tău pe văduve cu mâinile goale şi braţele celor orfani tu le sfărâmai.
- 10 Acesta este cuvântul pentru care laţuri te înconjoară şi spaimele te-au apucat dintr-o dată.
- 11 Lumina s-a stins pentru tine şi nu mai vezi şi o apă revărsată te-a dat la fund.
- 12 Dumnezeu nu este El oare mai presus de ceruri? Priveşte în sus spre stele cât de sus sunt ele!
- 13 Tu ai zis: Ce ştie Dumnezeu! Judecă El oare prin umbră?
- 14 Norii sunt ca o perdea în faţa Lui şi El nu poate să vadă; El se plimbă numai de jur împrejurul cerurilor.
- 15 Voieşti tu să urmezi pe străvechea cale pe care au bătătorit-o oamenii cei fără de lege?
- 16 Cei ce au fost măturaţi înainte de vreme, când un fluviu s-a rostogolit peste temeliile lor,
- 17 Şi ei ziceau lui Dumnezeu: "În lături de la noi! Şi ce poate să ne facă Cel Atotputernic?"
- 18 Dar tocmai El umpluse casele lor de bunătăţi, însă sfatul celor răi rămânea departe de Dumnezeu.
- 19 Cei drepţi se uită şi se bucură, iar cel nevinovat râde de ei.
- 20 Iată, avuţia lor a nimicit-o şi focul a mistuit toată strânsura lor!
- 21 Împacă-te cu Dumnezeu şi cazi la pace. Atunci bine va fi de tine.
- 22 Primeşte, te rog, învăţătură din gura Lui şi pune la inimă cuvintele Lui;
- 23 Dacă te întorci la Cel puternic şi te smereşti, dacă depărtezi nedreptatea de cortul tău,
- 24 Atunci aurul tău îl vei preţui drept ţărână şi comorile Ofirului drept pietricele,
- 25 Pentru că Cel Atotputernic va fi pentru tine sloi de aur şi grămezi de argint.
- 26 Atunci tu te vei desfăta întru Cel Atotputernic şi ridica-vei faţa ta către Dumnezeu.
- 27 Tu vei chema numele Lui şi El te va auzi şi tu vei împlini juruinţele tale.
- 28 Când te vei hotărî să faci un lucru, lucrul îl vei izbuti şi lumina va străluci pe toate drumurile tale,
- 29 Fiindcă Dumnezeu smereşte pe mândri şi mândria, şi mântuieşte pe acela care-şi pleacă ochii în pământ.
- 30 El izbăveşte pe cel nevinovat şi tu la fel vei scăpa, când mâinile tale vor fi curate".