Cartea lui Iov | Capitolul 6

Iov răspunde lui Elifaz.

  • 1 Atunci Iov a răspuns şi a grăit:
  • 2 "O, dacă durerea mea s-ar cântări şi nenorocirea mea ar fi pusă la cântar!
  • 3 Şi fiindcă este mai grea decât nisipul mărilor, de aceea cuvintele mele sunt bâlbâite!
  • 4 Pentru că săgeţile Celui Atotputernic stau înfipte în mine şi duhul meu bea veninul lor, de aceea spaimele lui Dumnezeu vin cete-cete împotriva mea.
  • 5 Zbiară măgarul sălbatic când e lângă păşunea verde? Mugeşte boul când stă lângă nutreţ?
  • 6 Poţi să mănânci ce n-are sare fără sare? Are vreun gust albuşul oului?
  • 7 Sufletul meu n-a voit să se atingă de ele; inima mea s-a dezgustat de pâinea mea.
  • 8 Cine îmi va dărui îndeplinirea rugăciunii mele şi va face ca Dumnezeu să-mi dea ce aştept,
  • 9 Şi să primească să mă sfărâme şi să-şi întindă mâna şi să mă nimicească!
  • 10 Dar va fi încă o mângâiere pentru mine şi voi tresălta, deşi împovărat de dureri nemiloase, fiindcă n-am ascuns poruncile Celui Sfânt.
  • 11 Ce putere mai am ca să aştept şi ce viitor mai am ca să prelungesc viaţa mea?
  • 12 Tăria mea este tăria pietrelor? Trupul meu este oare de aramă?
  • 13 Aş putea găsi vreun sprijin în mine şi tot ajutorul n-a fugit, oare, departe de mine?
  • 14 Celui ce este în suferinţă i se cuvine mila prietenului său, dar el uită teama de Cel Atotputernic.
  • 15 Fraţii mei s-au arătat înşelători ca un puhoi, ca albia puhoaielor repezi.
  • 16 Erau acoperite de ghiaţă, zăpada stătea grămadă peste ele;
  • 17 Dar cum se topeşte zăpada, ele şi seacă şi, cum se încălzeşte, ele se usucă pe loc.
  • 18 Caravanele se abat din drumul lor, ele înaintează în pustiu şi se rătăcesc.
  • 19 Caravanele din Tema aşteaptă, convoaiele din Saba nădăjduiesc în ele.
  • 20 Şi sunt uimiţi că au avut încredere; când sosesc lângă uscatele puhoaie sunt uimiţi.
  • 21 Aşa aţi fost şi voi acum pentru mine: Vă scutură spaima şi vă este frică!
  • 22 Nu cumva v-am zis: Daţi-mi de pomană şi împărţiţi din averile voastre pentru mine?
  • 23 Sau scăpaţi-mă din mâna unui duşman sau răscumpăraţi-mă din mâna tiranilor?
  • 24 Fiţi învăţătorii mei şi eu voi tăcea; lămuriţi-mă unde este păcatul meu!
  • 25 Cât de îmbietoare sunt cuvintele întregimii sufleteşti! Dar ce judecă judecata care vine de la voi?
  • 26 Cugetaţi voi să faceţi judecata vorbelor? Ducă-se în vânt cuvintele unui deznădăjduit!
  • 27 Voi năpăstuiţi pe orfan, voi împovăraţi pe prietenul vostru.
  • 28 Şi acum întrebaţi şi vă întoarceţi către mine şi în faţa voastră nu voi spune minciună!
  • 29 Cercetaţi din nou! Nu este nici o viclenie! Cercetaţi din nou! Dreptatea mea este mereu aici!
  • 30 Este oare vreo strâmbătate pe limba mea şi cerul gurii mele nu va deosebi el ce este rău şi ce este amar?