Cartea lui Iov | Capitolul 21
Iov răspunde lui Tofar despre fericirea şi pedeapsa necredincioşilor.
- 1 Atunci Iov a vorbit încă o dată şi a zis:
- 2 "Ascultaţi cu luare-aminte cuvântul meu şi aici să se oprească mângâierile voastre.
- 3 Îngăduiţi-mi să vorbesc şi eu, şi după ce voi vorbi, atunci poţi să-ţi baţi joc.
- 4 Oare plângerea mea se înalţă împotriva unui om? Şi atunci răbdarea mea cum n-o să fie pe sfârşite?
- 5 Uitaţi-vă la mine şi miraţi-vă foarte şi puneţi mâna la gură.
- 6 Căci, când mă gândesc, mă apucă groaza şi toată carnea de pe mine tremură.
- 7 Pentru ce ticăloşii au viaţă, ajung la adânci bătrâneţe şi sporesc în putere?
- 8 Urmaşii lor se ridică voinici în faţa lor şi odraslele lor dăinuiesc sub ochii lor.
- 9 Casele lor stau nevătămate, fără teamă şi varga lui Dumnezeu nu stă deasupra lor.
- 10 Taurii sunt plini de vlagă şi prăsitori, juncanele lor fată şi nu leapădă.
- 11 Copiii lor zburdă ca oile şi odraslele lor dănţuiesc împrejur.
- 12 Ei cântă din tobă şi din harfă şi se desfată la sunetele flautului.
- 13 Îşi isprăvesc zilele în fericire şi coboară cu pace în împărăţia morţii.
- 14 Şi tocmai ei ziceau lui Dumnezeu: "În lături de la noi! Nu vrem deloc să cunoaştem căile Tale!
- 15 Cine este Cel Atotputernic ca să-I slujim Lui şi ce folos vom avea să-I înălţăm rugăciuni?"
- 16 N-ai zice, oare, că fericirea lor e în mâna lor? Sfatul celor răi nu este totdeauna departe de Dumnezeu?
- 17 De câte ori se stinge candela nelegiuiţilor şi nenorocirea dă năvală peste ei? De câte ori Dumnezeu nimiceşte cu mânia Sa pe cei răufăcători,
- 18 Ca să fie ei ca paiul în bătaia vântului şi ca pleava pe care o răsuceşte vârtejul?
- 19 Dumnezeu, vei zice, păstrează pentru copiii lui răsplata fărădelegii lui. Dar să-l pedepsească pe el însuşi, ca să se înveţe.
- 20 Să-şi vadă cu ochii nenorocirea şi să se adape din mânia Celui Atotputernic!
- 21 Fiindcă ce-i mai pasă de casa lui, după moartea lui, când numărul lunilor lui a fost retezat?
- 22 Dar nu cumva Îi vom da noi învăţătură lui Dumnezeu, Lui care stă şi judecă pe cei de sus?
- 23 Unul moare, în plinătatea puterii sale, când este înconjurat de fericire şi de pace,
- 24 Când găleţile îi sunt pline de lapte şi oasele pe care le suge, pline cu măduvă.
- 25 Altul moare, cu sufletul copleşit de amărăciune, fără să fi gustat vreo fericire.
- 26 Şi unul şi altul se culcă în ţărână şi viermii îi cotropesc.
- 27 Ştiu prea bine gândurile voastre şi socotinţele pe care vi le făuriţi în privinţa mea.
- 28 Voi ziceţi în mintea voastră: Unde este casa asupritorului şi unde este cortul în care locuiau nelegiuiţii?
- 29 N-aţi întrebat oare pe cei ce trec pe drum şi n-aţi recunoscut dreptatea spuselor lor?
- 30 Anume cum că în ziua nenorocirii cel rău este cruţat şi că în ceasul mâniei el scapă?
- 31 Cine îl mustră în faţă pentru purtarea lui şi cine-i întoarce cu aceeaşi măsură faptele pe care le-a făcut?
- 32 Iar când este dus la locul de odihnă, din stâlpul de la căpătâi el parcă stă de strajă.
- 33 Bulgării pământului îi sunt uşori; în convoi pe urma lui înaintează toată lumea, şi înaintea lui o mulţime nenumărată.
- 34 Atunci ce sunt deşartele mângâieri pe care mi le daţi? Din toate cuvintele voastre nu rămâne decât înşelăciune".