Pildele lui Solomon | Capitolul 25
Cuviinţa în adunări. Măsura în vorbă şi cumpătarea la mâncare.
- 1 Şi acestea sunt pildele lui Solomon, pe care le-au adunat oamenii lui Iezechia, regele lui Iuda.
- 2 Slava lui Dumnezeu este să ascundă lucrurile, iar mărirea regilor e să le cerceteze cu de-amănuntul.
- 3 Precum înălţimea cerului şi adâncul pământului sunt lucruri nepătrunse, tot aşa şi inima regilor.
- 4 Curăţă argintul de zgură şi turnătorul va face din el un vas ales.
- 5 Dă la o parte pe cel fără de lege din faţa mai-marelui şi tronul lui se va întări prin dreptate.
- 6 Nu te făli înaintea cârmuitorului şi nu sta în locul hotărât pentru cei mari,
- 7 Căci mai degrabă să ţi se zică: "Suie aici!" decât să te umilească în faţa stăpânului. Ceea ce au văzut ochii tăi,
- 8 Nu aduce grabnic spre dispută, căci ce ai să faci după aceea când aproapele tău te va da de ruşine?
- 9 Ceartă-te cu aproapele tău, dar taina altuia să nu o dai pe faţă,
- 10 Ca nu cumva cel ce o aude să nu te defaime şi să nu dărâme (pentru totdeauna) faima ta.
- 11 Ca merele de aur pe poliţi de argint, aşa este cuvântul spus la locul lui.
- 12 Inel de aur şi podoabe de aur de mult preţ este povăţuitorul înţelept la urechea ascultătoare.
- 13 Precum este răcoarea zăpezii în vremea secerişului, aşa este solul credincios pentru cei ce-l trimit; el bucură sufletul stăpânului său.
- 14 Precum sunt norii şi vântul fără ploaie, aşa este omul care se laudă cu darul pe care niciodată nu-l dă.
- 15 Prin răbdare se poate îndupleca un om mânios şi o limbă dulce înmoaie oase.
- 16 Dacă ai găsit miere, mănâncă atât cit îţi trebuie, ca nu cumva să te saturi şi s-o verşi.
- 17 Pune rar piciorul în casa prietenului tău, ca nu cumva să se sature de tine şi să te urască.
- 18 Un ciocan, o sabie şi o săgeată ascuţită este omul care dă mărturie mincinoasă împotriva aproapelui său.
- 19 Dinte rău şi picior şovăitor este cel fără credinţă în vreme de nevoie.
- 20 Ca atunci când dezbraci haina ne vreme friguroasă, sau torni oţet pe silitră, aşa este cântarea pentru o inimă întristată.
- 21 De flămânzeşte vrăjmaşul tău, dă-i să mănânce pâine şi dacă însetează, adapă-l eu apă,
- 22 Că numai aşa îi îngrămădeşti cărbuni aprinşi pe capul lui şi Domnul îţi v a răsplăti ţie.
- 23 Vântul de la miazănoapte aduce ploaie şi limba clevetitoare aduce o faţă mâhnită.
- 24 Mai bine să sălăşluieşti într-un colţ de acoperiş, decât să trăieşti cu o femeie certăreaţă într-o casă mare.
- 25 Precum e apa rece pentru un suflet însetat, aşa e vestea bună dintr-o ţară depărtată.
- 26 Ca un izvor tulbure şi stricat, aşa este dreptul care şovăie în faţa celui nelegiuit.
- 27 Precum celui care mănâncă multă miere nu-i merge bine, tot aşa şi celui care se lasă copleşit de cuvinte de laudă.
- 28 Asemenea unei cetăţi cu o spărtură şi fără zid, aşa este omul căruia îi lipseşte stăpânirea de sine.