Pildele lui Solomon | Capitolul 30
Cugetări despre rostul vieţii.
- 1 Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache din Massa. Acest om a zis: "Sunt ostenit, Dumnezeule, sunt obosit, Doamne, sunt sleit de puteri!
- 2 Căci sunt tare prost, ca să mă pot socoti ca om şi nu am pricepere (care ar putea să fie vrednică) de un om.
- 3 Nici n-am învăţat înţelepciunea şi nici ştiinţa celor sfinţi nu o cunosc.
- 4 Cine s-a suit în ceruri şi iarăşi s-a pogorât, cine a adunat vântul în mâinile lui? Cine a legat apele în haina lui? Cine a întărit toate marginile pământului? Care este numele lui şi care este numele fiului său? Spune dacă ştii!
- 5 Toate cuvintele lui Dumnezeu sunt lămurite, scut este El pentru cei ce caută la El scăparea.
- 6 Nu adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te tragă la socoteală şi să fii găsit de minciună!
- 7 Două lucruri cer de la Tine, nu mă respinge înainte de a muri:
- 8 Prefăcătoria şi cuvântul mincinos îndepărtează-le de la mine; sărăcie şi bogăţie nu-mi da, ci dă-mi pâinea care-mi este de trebuinţă,
- 9 Ca nu cumva, săturându-mă, să mă lepăd de Tine şi să zic: "Cine este Domnul?" Ca nu cumva, sărăcind, să mă apuc de furat şi să defaim numele Dumnezeului meu.
- 10 Nu grăi de rău pe slugă la stăpânul său, ca nu cumva să te blesteme şi să te silească să-ţi ceri iertare.
- 11 Este câte un neam de oameni care blesteamă pe tatăl său şi nu binecuvântează pe maica sa;
- 12 Un neam căruia i se pare că e fără prihană în ochii lui şi care nu este curăţit de necurăţia lui;
- 13 Un neam... O, cum ridică ochii lui sus şi cit se înalţă de sus genele lui!
- 14 Un neam ai cărui dinţi sunt ca săbiile şi ai căror colţi sunt cuţite, ca să mănânce pe cei sărmani de pe pământ şi pe cei săraci dintre oameni.
- 15 Lipitoarea are două fiice care zic: "Dă-mi, dă-mi!" Trei lucruri nu se pot sătura, ba şi al patrulea care nu zice niciodată: "Destul!" şi anume:
- 16 Locuinţa morţilor, pântecele sterp, pământul care nu e sătul de apă şi focul care nu zice niciodată: "Destul!"
- 17 Ochiul care îşi bate joc de părintele său şi nu ia în seamă ascultarea (ce este dator) maicii sale, să-l scoată corbii care sălăşluiesc lingă un curs de apă, iar puii de vultur să-l mănânce.
- 18 Trei lucruri mi se par minunate, ba chiar patru, pe care nu le pot pricepe:
- 19 Calea vulturului pe cer, urma şarpelui pe stâncă, mersul corăbiei în mijlocul mării şi calea omului la o fecioară.
- 20 Aşa este purtarea unei femei desfrânate: ea mănâncă şi îşi şterge gura şi zice: "N-am făcut nimic rău"
- 21 Pentru trei lucruri se cutremură pământul, ba chiar pentru patru nu poate să rabde:
- 22 Pentru robul care ajunge rege, pentru nebunul care se satură de pâine,
- 23 Pentru o femeie dispreţuită când ea se mărită şi pentru o slugă care moşteneşte pe stăpâna sa.
- 24 Patru sunt animalele cele mai mici de pe pământ şi care sunt cele mai înţelepte:
- 25 Furnicile, neam fără putere, care îşi agonisesc vara hrana lor;
- 26 Dihorii, neam slab, care-şi clădesc în stânci locaşul lor;
- 27 Lăcustele care nu au rege şi totuşi ies toate în stoluri;
- 28 Şopârla care se poate prinde cu mâna şi care pătrunde în palatele regilor.
- 29 Trei fiinţe au înfăţişare frumoasă, ba patru, care au un mers măreţ:
- 30 Leul, viteazul printre dobitoace, care nu dă înapoi în faţa nimănui;
- 31 Cocoşul cel ager, ţapul şi regele căruia nimeni nu-i poate sta împotrivă.
- 32 De eşti aşa de nebun ca să te laşi mânat de mânie, bate-te cu mâna peste gură.
- 33 Bătutul laptelui dă untul, lovitura peste nas face să ţâşnească sângele, iar întărâtarea mâniei duce la ceartă.