Pildele lui Solomon | Capitolul 16
Îndemnuri pentru smerenie, dreptate şi înfrânare.
- 1 În putere stă omului să plăsmuiască planuri în inimă, dar răspunsul limbii vine de la Domnul.
- 2 Toate căile omului sunt curate în ochii lui, dar numai Domnul este Cel ce cercetează duhul.
- 3 Înfăţişează Domnului lucrările tale şi gândurile tale vor izbuti.
- 4 Pe toate le-a făcut Domnul fiecare cu ţelul său, la fel şi pe nelegiuit pentru ziua nenorocirii.
- 5 Toată inima semeaţă este urâciune înaintea Domnului; hotărât, ea nu va rămâne nepedepsită.
- 6 Prin iubire şi credinţă se ispăşeşte păcatul şi prin frica de Dumnezeu te fereşti de rele.
- 7 Când căile omului sunt plăcute înaintea Domnului, chiar şi pe vrăjmaşii lui îi sileşte la pace.
- 8 Mai degrabă puţin şi cu dreptate, decât agoniseală multă cu strâmbătate.
- 9 Inima omului gândeşte la calea lui, dar numai Domnul poartă paşii lui.
- 10 Hotărâri dumnezeieşti sunt pe buzele împăratului; la darea hotărârii să nu se înşele gura lui!
- 11 Cântarul şi cumpăna dreaptă sunt de la Domnul; toate greutăţile de cântărit sunt lucrarea Lui.
- 12 Urâciune sunt regii care făptuiesc fărădelegea, fiindcă numai întru dreptate se întăreşte tronul.
- 13 Buzele grăitoare de dreptate sunt plăcute regilor şi iubesc pe cel ce spune drept.
- 14 Întărâtarea regelui este ca vestitorii morţii, dar omul înţelept o domoleşte.
- 15 Seninătatea feţei regelui dă viaţă şi bunăvoinţa lui este ca un nor de ploaie de primăvară.
- 16 Dobândirea înţelepciunii este mai bună decât aurul, iar câştigarea priceperii este mai de preţ decât argintul.
- 17 Calea celor drepţi este ferirea de rău; numai acela care ia aminte la mersul lui îşi păzeşte sufletul său.
- 18 Înaintea prăbuşirii merge trufia şi semeţia înaintea căderii.
- 19 Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi decât să împarţi prada cu cei mândri.
- 20 Cel care ia aminte la cuvânt află fericirea, iar cel ce se încrede în Domnul este fericit.
- 21 Cel ce este înţelept se cheamă priceput; dulceaţa cuvintelor de pe buzele lui înmulţeşte ştiinţa.
- 22 Înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are; pedeapsa celui nebun e nebunia.
- 23 Inima celui înţelept dă înţelepciune gurii lui şi pe buzele sale sporeşte ştiinţa.
- 24 Cuvintele frumoase sunt un fagure de miere, dulceaţă pentru suflet şi tămăduire pentru oase.
- 25 Multe căi i se par bune omului, dar la capătul lor încep căile morţii.
- 26 Foamea îndeamnă pe lucrător la muncă, fiindcă gura lui îl sileşte.
- 27 Omul viclean pregăteşte nenorocirea şi pe buzele lui este ca un foc arzător.
- 28 Omul cu gând rău aţâţă ceartă şi defăimătorul desparte pe prieteni.
- 29 Omul asupritor amăgeşte pe prietenul său şi îl îndreaptă pe un drum care nu este bun.
- 30 Cel care închide din ochi urzeşte viclenii; cine îşi muşcă buzele a şi săvârşit răul.
- 31 Bătrâneţea este o cunună strălucită; ea se află mergând pe calea cuvioşiei.
- 32 Cel încet la mânie e mai de preţ decât un viteaz, iar cel ce îşi stăpâneşte duhul este mai greţuit decât cuceritorul unei cetăţi.
- 33 Se aruncă sorţii în pulpana hainei, dar hotărârea toată vine de la Domnul.