Pildele lui Solomon | Capitolul 23

Bunăcuviinţa şi cumpătarea.

  • 1 Când stai la masă cu un dregător, ia seama pe cine ai înaintea ta;
  • 2 Pune-ţi un cuţit la gât, dacă tu eşti lacom.
  • 3 Nu pofti bucatele lui, căci sunt mâncări înşelătoare.
  • 4 Nu te osteni să ajungi bogat; nu-ţi pune iscusinţa ta în aceasta.
  • 5 Oare vrei să te uiţi cu ochii cum ea se risipeşte? Căci bogăţia face aripi ca un vultur care se înalţă către cer.
  • 6 Nu mânca pâinea celui ce se uită cu ochi răi şi nu pofti bucatele lui,
  • 7 Căci el îţi numără bucăţile din gură. "Mănâncă şi bea!", îţi va spune, dar inima lui nu e pentru tine.
  • 8 Bucata pe care ai mâncat-o o vei da afară din tine, iar tu ţi-ai risipit (zadarnic) vorbele tale alese.
  • 9 Nu grăi la urechea celui nebun, căci el nu va băga de seamă iscusinţa graiurilor tale.
  • 10 Nu muta hotarul văduvei şi nu încălca ogorul celor orfani,
  • 11 Căci Ocrotitorul lor e tare şi El va apăra pricina lor împotriva ta.
  • 12 Sileşte la învăţătură inima ta şi urechea ta la cuvinte iscusite.
  • 13 Nu cruţa pe feciorul tău de pedeapsă; chiar dacă îl loveşti cu varga, nu moare.
  • 14 Tu îl baţi cu toiagul, dar scapi sufletul lui din împărăţia morţii.
  • 15 Fiul meu, dacă inima ta e plină de înţelepciune şi inima mea se va bucura.
  • 16 Rărunchii mei vor tresări de bucurie, când buzele tale vor grăi ceea ce este drept.
  • 17 Să nu râvnească inima ta la cei păcătoşi, ci totdeauna să rămână la frica de Domnul,
  • 18 Căci dacă o vei păzi pe ea, mai ai şi tu un viitor şi nădejdea ta nu se va pierde.
  • 19 Ascultă fiul meu, şi te înţelepţeşte şi îndreaptă inima ta pe calea cea dreaptă.
  • 20 Nu fi printre cei ce se îmbată de vin şi printre cei ce îşi desfrânează trupul lor,
  • 21 Căci beţivul şi desfrânatul sărăcesc, iar dormitul mereu te face să porţi zdrenţe.
  • 22 Ascultă pe tatăl tău care te-a născut şi nu dispreţui pe mama ta când ea a ajuns bătrână.
  • 23 Adună adevăr şi nu-l vinde, înţelepciune şi învăţătură şi bună chibzuială.
  • 24 Tatăl celui drept tresaltă de bucurie şi cel ce a dat naştere unui înţelept se bucură de el.
  • 25 Să se bucure tatăl şi mama ta şi să salte de veselie cea care te-a născut!
  • 26 Dă-mi, fiule, mie inima ta, şi ochii tăi să simtă plăcere pentru căile mele,
  • 27 Căci femeia desfrânată este o groapă adâncă şi cea străină un puţ strâmt.
  • 28 Pentru aceasta ea stă ca un hoţ la pândă şi sporeşte printre oameni numărul celor înşelaţi de ea.
  • 29 Pentru cine sunt suspinele, pentru cine văicărelile, pentru cine gâlcevile, pentru cine plânsetele, pentru cine rănile fără pricină, pentru cine ochii întristaţi?
  • 30 Pentru cei ce zăbovesc pe lângă vin, pentru cei ce vin să guste băuturi cu mirodenii.
  • 31 Nu te uita la vin cum este el de roşu, cum scânteiază în cupă şi cum alunecă pe gât,
  • 32 Căci la urmă el ca un şarpe muşcă şi ca o viperă împroaşcă venin.
  • 33 Dacă ochii tăi vor privi la femei străine şi gura ta va grăi lucruri meşteşugite,
  • 34 Vei fi ca unul care stă culcat în mijlocul mării, ca unul care a adormit pe vârful unui catarg.
  • 35 "M-au lovit... Nu m-a durut! M-au bătut... Nu ştiu nimic! Când mă voi deştepta din somn, vai cere iarăşi vin".