Pildele lui Solomon | Capitolul 15

Roadele iscusinţei. Mijloace împotriva păcatelor.

  • 1 Un răspuns blând domoleşte mânia, iar un cuvânt aspru aţâţă mânia.
  • 2 Limba celor înţelepţi picură ştiinţă, iar gura celor nebuni revarsă prostie.
  • 3 Ochii Domnului sunt pretutindeni, veghind asupra celor buni şi asupra celor răi.
  • 4 Limba dulce este pom al vieţii, iar limba vicleană zdrobeşte inima.
  • 5 Nebunul nu ia în seamă învăţătura tatălui său, iar cine trage folos din certare se face mai înţelept.
  • 6 În casa celui drept sunt comori fără de număr; în câştigul celui fără de lege este tulburare.
  • 7 Buzele celor înţelepţi răspândesc ştiinţa, dar inima celor nebuni nu.
  • 8 Jertfa celor fără de lege este urâciune înaintea Domnului, iar rugăciunea celor drepţi este plăcerea Lui.
  • 9 Calea celui nelegiuit este urâciune înaintea Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după dreptate.
  • 10 O certare aspră capătă ,el ce părăseşte cărarea; cel ce urgiseşte mustrarea va muri.
  • 11 Iadul şi adâncul sunt cunoscute Domnului, cu atât mai vârtos inimile fiilor oamenilor.
  • 12 Celui batjocoritor nu-i place dojana; de aceea el nu se îndreaptă spre cei înţelepţi.
  • 13 O inimă veselă înseninează faţa, iar când inima e tristă şi duhul e fără de curaj.
  • 14 Inima înţeleaptă caută ştiinţa, iar gura celor nebuni se simte mulţumită cu nebunia.
  • 15 Toate zilele celui sărac sunt rele, dar inima mulţumită este un ospăţ necurmat.
  • 16 Mai bine puţin intru frica lui Dumnezeu, decât vistierie mare şi tulburare (multă).
  • 17 Mai mult face o mâncare de verdeţuri şi cu dragoste, decât un bou îngrăşat şi cu ură.
  • 18 Omul mânios aţâţă cearta, pe când cel domol linişteşte aprinderea.
  • 19 Calea celui leneş e ca un gard de spini, iar calea celui silitor e netedă.
  • 20 Fiul înţelept bucură pe tatăl său, iar fiul nebun nu bagă în seamă pe maica lui.
  • 21 Nebunia este o bucurie pentru omul fără minte, iar cel înţelept merge pe calea dreaptă.
  • 22 Punerile la cale nu se înfăptuiesc unde lipseşte chibzuirea, dar ele îşi iau fiinţă cu mulţi sfătuitori.
  • 23 Omul se bucură pentru un răspuns bun ieşit din gura lui şi cât e de bună vorba spusă la locul ei!
  • 24 Înţeleptul merge pe cărarea vieţii ce duce în sus, ca să ocolească drumul iadului care merge în jos.
  • 25 Domnul prăbuşeşte casa celor mândri şi întăreşte hotarul văduvei.
  • 26 Gândurile cele rele sunt urâciune înaintea Domnului, iar cuvintele frumoase sunt curate (în ochii Lui).
  • 27 Cel ce umblă după câştig nedrept îşi surpă casa lui, iar cel ce urăşte mita va trăi.
  • 28 Inima celui drept chibzuieşte ce să răspundă, iar gura celor nelegiuiţi împrăştie răutăţi.
  • 29 Domnul se ţine departe de cei nelegiuiţi, dar ascultă rugăciunea celor drepţi.
  • 30 O privire binevoitoare înveseleşte inima şi o veste bună întăreşte oasele.
  • 31 Urechea care ascultă o dojană folositoare vieţii îşi are locaşul printre cei înţelepţi.
  • 32 Cel ce leapădă mustrarea îşi urgiseşte sufletul său, iar cel ce ia aminte la dojană dobândeşte înţelepciune.
  • 33 Frica de Dumnezeu este învăţătură şi înţelepciune, iar smerenia trece înaintea măririi.