Psalmi | Capitolul 37

PSALMUL 37 Al lui David.

  • 1 Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine, nici cu iuţimea Ta să mă cerţi.
  • 2 Că săgeţile Tale s-au înfipt în mine şi ai întărit peste mine mâna Ta.
  • 3 Nu este vindecare în trupul meu de la faţa mâniei Tale; nu este pace în oasele mele de la faţa păcatelor mele.
  • 4 Că fărădelegile mele au covârşit capul meu, ca o sarcină grea apăsat-au peste mine.
  • 5 Chinuitu-m-am şi m-am gârbovit până în sfârşit, toată ziua mâhnindu-mă umblam.
  • 6 Că şalele mele s-au umplut de ocări şi nu este vindecare în trupul meu.
  • 7 Necăjitu-m-am şi m-am smerit foarte; răcnit-am din suspinarea inimii mele.
  • 8 Doamne, înaintea Ta este toată dorirea mea şi suspinul meu de la Tine nu s-a ascuns.
  • 9 Inima mea s-a tulburat, părăsitu-m-a tăria mea şi lumina ochilor mei şi aceasta nu este cu mine.
  • 10 Prietenii mei şi vecinii mei în preajma mea s-au apropiat şi au şezut; şi cei de aproape ai mei departe au stat.
  • 11 Şi se sileau cei ce căutau sufletul meu şi cei ce căutau cele rele mie grăiau deşertăciuni şi vicleşuguri toată ziua cugetau.
  • 12 Iar eu ca un surd nu auzeam şi ca un mut ce nu-şi deschide gura sa.
  • 13 Şi m-am făcut ca un om ce nu aude şi nu are în gura lui mustrări.
  • 14 Că spre Tine, Doamne, am nădăjduit; Tu mă vei auzi, Doamne, Dumnezeul meu,
  • 15 Că am zis, ca nu cumva să se bucure de mine vrăjmaşii mei; şi când s-au clătinat picioarele mele, împotriva mea s-au semeţit.
  • 16 Că eu spre bătăi gata sunt şi durerea mea înaintea mea este pururea.
  • 17 Că fărădelegea mea eu o voi vesti şi mă voi îngriji pentru păcatul meu;
  • 18 Iar vrăjmaşii mei trăiesc şi s-au întărit mai mult decât mine şi s-au înmulţit cei ce mă urăsc pe nedrept.
  • 19 Cei ce îmi răsplătesc rele pentru bune, mă defăimau, că urmam bunătatea.
  • 20 Nu mă lăsa, Doamne Dumnezeul meu, nu Te depărta de la mine;
  • 21 Ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii mele.