Vechiul Testament

Psalmi

Capitolul 32

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151

Psalmi | Capitolul 32

PSALMUL 32 Al lui David.

1 Bucuraţi-vă, drepţilor; celor drepţi li se cuvine laudă.
2 Lăudaţi pe Domnul în alăută, în psaltire cu zece strune cântaţi-I Lui.
3 Cântaţi-I Lui cântare nouă, cântaţi-I frumos, cu strigăt de bucurie.
4 Că drept este cuvântul Domnului şi toate lucrurile Lui întru credinţă.
5 Iubeşte milostenia şi judecata, Domnul; de mila Domnului plin este pământul.
6 Cu cuvântul Domnului cerurile s-au întărit şi cu duhul gurii Lui toată puterea lor.
7 Adunat-a ca într-un burduf apele mării, pus-a în vistierii adâncurile.
8 Să se teamă de Domnul tot pământul şi de El să se cutremure toii locuitorii lumii.
9 Că El a zis şi s-au făcut, El a poruncit şi s-au zidit.
10 Domnul risipeşte sfaturile neamurilor, leapădă gândurile popoarelor şi defaimă sfaturile căpeteniilor.
11 Iar sfatul Domnului rămâne în veac, gândurile inimii Lui, din neam în neam.
12 Fericit este neamul căruia Domnul este Dumnezeul lui, poporul pe care l-a ales de moştenire Lui.
13 Din cer a privit Domnul, văzut-a pe toţi fiii oamenilor.
14 Din locaşul Său, cel gata, privit-a spre toţi cei ce locuiesc pământul.
15 Cel ce a zidit îndeosebi inimile lor, Cel ce pricepe toate lucrurile lor.
16 Nu se mântuieşte împăratul cu oştire multă şi uriaşul nu se va mântui cu mulţimea tăriei lui.
17 Mincinos este calul spre scăpare şi cu mulţimea puterii lui nu te va izbăvi.
18 Iată ochii Domnului spre cei ce se tem de Dânsul, spre cei ce nădăjduiesc în mila Lui. Ca să izbăvească de moarte sufletele lor şi să-i hrănească pe ei în foamete.
19 Şi sufletul nostru aşteaptă pe Domnul, că ajutorul şi apărătorul nostru este.
20 Că în El se va veseli inima noastră şi în numele cel sfânt al Lui am nădăjduit.
21 Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am nădăjduit şi noi întru Tine.