Cartea înţelepciunii lui Solomon | Capitolul 11
Înţelepciunea povăţuitoare poporului ales. Dumnezeu pedepseşte pe vrăjmaşii lui şi aşteaptă îndreptarea păcătoşilor.
- 1 Făcut-a să sporească lucrările lor prin mâna sfântului prooroc,
- 2 Şi-au făcut cale prin pustiul cel nelocuit, şi-au întins corturile lor în locuri neumblate.
- 3 Au stat dârji împotriva duşmanilor lor şi au respins pe potrivnicii lor.
- 4 Au îndurat setea şi au chemat numele Tău şi apă li s-a dat dintr-o stâncă aspră şi din piatră şi-au astâmpărat astfel setea.
- 5 Ceea ce fusese pedeapsă pentru vrăjmaşi s-a făcut pentru ei, în nevoia lor, binecuvântare.
- 6 Şi pe când apa marelui fluviu se prefăcuse în. sânge necurat,
- 7 Spre pedeapsă că Faraon poruncise să ucidă pe copii, Tu ai dat celor ce-şi pierduseră nădejdea apă din belşug;
- 8 Şi astfel le-ai arătat prin setea de care suferiseră, cu ce pedeapsă pedepseşti pe potrivnicii lor.
- 9 Şi din această certare, cu toate că fuseseră certaţi cu cruţare, ei au ştiut cum sunt chinuiţi nelegiuiţii, judecaţi sub mânie.
- 10 Cercatu-i-ai pe unii ca un părinte care dojeneşte, iar pe ceilalţi i-ai pedepsit ca un împărat aspru care osândeşte.
- 11 Şi cei care erau de faţă şi cei de departe se chinuiau deopotrivă.
- 12 O îndoită durere i-a cuprins şi suspinau, aducându-şi aminte de lucrurile trecute.
- 13 Căci dându-şi seama că pedepsele lor au fost spre binele celor scăpaţi, au cunoscut puterea lui Dumnezeu,
- 14 Acela pe Care mai înainte L-au lepădat şi L-au avut de batjocură, mai pe urmă s-au minunat în faţa Lui, după ce au suferit o sete cu totul altfel decât cei drepţi.
- 15 Pentru gândurile cele neînţelegătoare ale destrăbălării lor, care îi rătăceau şi-i aduceau să cinstească animalele cele necuvântătoare şi fiarele netrebnice, ai trimis peste ei, Stăpâne, spre pedeapsă, mulţime de animale fără minte,
- 16 Ca să înveţe că prin ceea ce păcătuieşte cineva, prin aceea se şi pedepseşte.
- 17 Nu era cu anevoie mâinii Tale atotputernice, care a zidit lumea din nimic, să trimită asupra lor mulţime de urşi şi lei fioroşi,
- 18 Sau de fiare nou-create, necunoscute şi pline de turbare, suflând aburi arzători, scoţând pe nas fum puturos, sau risipind din ochi înfricoşătoare fulgere.
- 19 Şi aceste fiare puteau să-i omoare nu numai cu muşcătura, dar să-i îngrozească şi chiar să-i ucidă cu vederea lor.
- 20 Şi fără de acestea, puteau să piară numai la o suflare, urmăriţi de dreptatea răzbunătoare şi vânturaţi de vântul puterii Tale; ci toate le-ai rânduit cu măsură, cu număr şi cu cumpănă.
- 21 Căci Tu pururea ai putere nemărginită şi tăriei braţului Tău cine va sta împotrivă?
- 22 Lumea toată, înaintea Ta, este ca acel pic de praf, care face cumpăna să se plece şi ca picătura de rouă cea de dimineaţă, ce se coboară pe pământ.
- 23 Şi miluieşti pe toţi, că toate le poţi şi treci cu vederea greşelile oamenilor, ca să se pocăiască.
- 24 Pentru că iubeşti toate cele ce sunt şi nimic nu urgiseşti din cele ce ai făcut, că dacă ai fi urât un lucru, nu l-ai fi plăsmuit.
- 25 Şi cum ar fi rămas ceva, de n-ai fi voit Tu? Sau cum ar dăinui, dacă n-ar fi fost chemat de Tine la fiinţă?
- 26 Dar Tu ierţi tuturor, că toate ale Tale sunt, Stăpâne, iubitorule de suflete.