Sfânta Evanghelie după Ioan | Capitolul 4
Convorbirea lui Iisus cu femeia samarineancă. Iisus tămăduieşte pe fiul unui slujitor regesc.
- 1 Deci când a cunoscut Iisus că fariseii au auzit că El face şi botează mai mulţi ucenici ca Ioan,
- 2 Deşi Iisus nu boteza El, ci ucenicii Lui,
- 3 A lăsat Iudeea şi S-a dus iarăşi în Galileea.
- 4 Şi trebuia să treacă prin Samaria.
- 5 Deci a venit la o cetate a Samariei, numită Sihar, aproape de locul pe care Iacov l-a dat lui Iosif, fiul său;
- 6 Şi era acolo fântâna lui Iacov. Iar Iisus, fiind ostenit de călătorie, S-a aşezat lângă fântână şi era ca la al şaselea ceas.
- 7 Atunci a venit o femeie din Samaria să scoată apă. Iisus i-a zis: Dă-Mi să beau.
- 8 Căci ucenicii Lui se duseseră în cetate, ca să cumpere merinde.
- 9 Femeia samarineancă I-a zis: Cum Tu, care eşti iudeu, ceri să bei de la mine, care sunt femeie samarineancă? Pentru că iudeii nu au amestec cu samarinenii.
- 10 Iisus a răspuns şi i-a zis: Dacă ai fi ştiut darul lui Dumnezeu şi Cine este Cel ce-ţi zice: Dă-Mi să beau, tu ai fi cerut de la El, şi ţi-ar fi dat apă vie.
- 11 Femeia I-a zis: Doamne, nici găleată nu ai, şi fântâna e adâncă; de unde, dar, ai apa cea vie?
- 12 Nu cumva eşti Tu mai mare decât părintele nostru Iacov, care ne-a dat această fântână şi el însuşi a băut din ea şi fiii lui şi turmele lui?
- 13 Iisus a răspuns şi i-a zis: Oricine bea din apa aceasta va înseta iarăşi;
- 14 Dar cel ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu nu va mai înseta în veac, căci apa pe care i-o voi da Eu se va face în el izvor de apă curgătoare spre viaţă veşnică.
- 15 Femeia a zis către El: Doamne, dă-mi această apă ca să nu mai însetez, nici să mai vin aici să scot.
- 16 Iisus i-a zis: Mergi şi cheamă pe bărbatul tău şi vino aici.
- 17 Femeia a răspuns şi a zis: N-am bărbat. Iisus i-a zis: Bine ai zis că nu ai bărbat.
- 18 Căci cinci bărbaţi ai avut şi cel pe care îl ai acum nu-ţi este bărbat. Aceasta adevărat ai spus.
- 19 Femeia I-a zis: Doamne, văd că Tu eşti prooroc.
- 20 Părinţii noştri s-au închinat pe acest munte, iar voi ziceţi că în Ierusalim este locul unde trebuie să ne închinăm.
- 21 Şi Iisus i-a zis: Femeie, crede-Mă că vine ceasul când nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim nu vă veţi închina Tatălui.
- 22 Voi vă închinaţi căruia nu ştiţi; noi ne închinăm Căruia ştim, pentru că mântuirea din iudei este.
- 23 Dar vine ceasul şi acum este, când adevăraţii închinători se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr, că şi Tatăl astfel de închinători îşi doreşte.
- 24 Duh este Dumnezeu şi cei ce I se închină trebuie să i se închine în duh şi în adevăr.
- 25 I-a zis femeia: Ştim că va veni Mesia care se cheamă Hristos; când va veni, Acela ne va vesti nouă toate.
- 26 Iisus i-a zis: Eu sunt, Cel ce vorbesc cu tine.
- 27 Dar atunci au sosit ucenicii Lui. Şi se mirau că vorbea cu o femeie. Însă nimeni n-a zis: Ce o întrebi, sau: Ce vorbeşti cu ea?
- 28 Iar femeia şi-a lăsat găleata şi s-a dus în cetate şi a zis oamenilor:
- 29 Veniţi de vedeţi un om care mi-a spus toate câte am făcut. Nu cumva aceasta este Hristosul?
- 30 Şi au ieşit din cetate şi veneau către El.
- 31 Între timp, ucenicii Lui Îl rugau, zicând: Învăţătorule, mănâncă.
- 32 Iar El le-a zis: Eu am de mâncat o mâncare pe care voi nu o ştiţi.
- 33 Ziceau deci ucenicii între ei: Nu cumva I-a adus cineva să mănânce?
- 34 Iisus le-a zis: Mâncarea Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis pe Mine şi să săvârşesc lucrul Lui.
- 35 Nu ziceţi voi că mai sunt patru luni şi vine secerişul? Iată zic vouă: Ridicaţi ochii voştri şi priviţi holdele că sunt albe pentru seceriş.
- 36 Iar cel ce seceră primeşte plată şi adună roade spre viaţa veşnică, ca să se bucure împreună şi cel ce seamănă şi cel ce seceră.
- 37 Căci în aceasta se adevereşte cuvântul: Că unul este semănătorul şi altul secerătorul.
- 38 Eu v-am trimis să seceraţi ceea ce voi n-aţi muncit; alţii au muncit şi voi aţi intrat în munca lor.
- 39 Şi mulţi samarineni din cetatea aceea au crezut în El, pentru cuvântul femeii care mărturisea: Mi-a spus toate câte am făcut.
- 40 Deci, după ce au venit la El, samarinenii Îl rugau să rămână la ei. Şi a rămas acolo două zile.
- 41 Şi cu mult mai mulţi au crezut pentru cuvântul Lui,
- 42 Iar femeii i-au zis: Credem nu numai pentru cuvântul tău, căci noi înşine am auzit şi ştim că Acesta este cu adevărat Hristosul, Mântuitorul lumii.
- 43 Şi după cele două zile, a plecat de acolo în Galileea.
- 44 Căci Iisus însuşi a mărturisit că un prooroc nu e cinstit în ţara lui.
- 45 Deci, când a venit în Galileea, L-au primit galileenii, cei ce văzuseră toate câte făcuse El în Ierusalim, la sărbătoare, căci şi ei veniseră la sărbătoare.
- 46 Deci iarăşi a mers în Cana Galileii, unde prefăcuse apa în vin. Şi era un slujitor regesc, al cărui fiu era bolnav în Capernaum.
- 47 Acesta, auzind că Iisus a venit din Iudeea în Galileea, s-a dus la El şi Îl ruga să Se coboare şi să vindece pe fiul lui, că era gata să moară.
- 48 Deci Iisus i-a zis: Dacă nu veţi vedea semne şi minuni, nu veţi crede.
- 49 Slujitorul regesc a zis către El: Doamne, coboară-Te înainte de a muri copilul meu.
- 50 Iisus i-a zis: Mergi, copilul tău trăieşte. Şi omul a crezut cuvântului pe care i l-a spus Iisus şi a plecat.
- 51 Iar pe când cobora, slugile lui, l-au întâmpinat spunându-i că fiul lui trăieşte.
- 52 Şi cerea, deci, să afle de la ele ceasul în care i-a fost mai bine. Deci i-au spus că ieri, în ceasul al şaptelea, l-au lăsat frigurile.
- 53 Aşadar tatăl a cunoscut că în ceasul acela a fost în care Iisus i-a zis: Fiul tău trăieşte. Şi a crezut el şi toată casa lui.
- 54 Aceasta este a doua minune pe care a făcut-o iarăşi Iisus, venind din Iudeea în Galileea.