Sfânta Evanghelie după Ioan | Capitolul 11
Învierea lui Lazăr. Arhiereii şi fariseii uneltesc împotriva lui Iisus.
- 1 Şi era bolnav un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei şi al Martei, sora ei.
- 2 Iar Maria era aceea care a uns cu mir pe Domnul şi I-a şters picioarele cu părul capului ei, al cărei frate Lazăr era bolnav.
- 3 Deci au trimis surorile la El, zicând: Doamne, iată, cel pe care îl iubeşti este bolnav.
- 4 Iar Iisus, auzind, a zis: Această boală nu este spre moarte, ci pentru slava lui Dumnezeu, ca, prin ea, Fiul lui Dumnezeu să Se slăvească.
- 5 Şi iubea Iisus pe Marta şi pe sora ei şi pe Lazăr.
- 6 Când a auzit, deci, că este bolnav, atunci a rămas două zile în locul în care era.
- 7 Apoi, după aceea, a zis ucenicilor: Să mergem iarăşi în Iudeea.
- 8 Ucenicii I-au zis: Învăţătorule, acum căutau iudeii să Te ucidă cu pietre, şi iarăşi Te duci acolo?
- 9 A răspuns Iisus: Nu sunt oare douăsprezece ceasuri într-o zi? Dacă umblă cineva ziua, nu se împiedică, pentru că el vede lumina acestei lumi;
- 10 Iar dacă umblă cineva noaptea se împiedică, pentru că lumina nu este în el.
- 11 A zis acestea, şi după aceea le-a spus: Lazăr, prietenul nostru, a adormit; Mă duc să-l trezesc.
- 12 Deci I-au zis ucenicii: Doamne, dacă a adormit, se va face bine.
- 13 Iar Iisus vorbise despre moartea lui, iar ei credeau că vorbeşte despre somn ca odihnă.
- 14 Deci atunci Iisus le-a spus lor pe faţă: Lazăr a murit.
- 15 Şi Mă bucur pentru voi, ca să credeţi că n-am fost acolo. Dar să mergem la el.
- 16 Deci a zis Toma, care se numeşte Geamănul, celorlalţi ucenici: Să mergem şi noi şi să murim cu El.
- 17 Deci, venind, Iisus l-a găsit pus de patru zile în mormânt.
- 18 Iar Betania era aproape de Ierusalim, ca la cincisprezece stadii.
- 19 Şi mulţi dintre iudei veniseră la Marta şi Maria ca să le mângâie pentru fratele lor.
- 20 Deci Marta, când a auzit că vine Iisus, a ieşit în întâmpinarea Lui, iar Maria şedea în casă.
- 21 Şi a zis către Iisus: Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit.
- 22 Dar şi acum ştiu că oricâte vei cere de la Dumnezeu, Dumnezeu îţi va da.
- 23 Iisus i-a zis: Fratele tău va învia.
- 24 Marta i-a zis: Ştiu că va învia la înviere, în ziua cea de apoi.
- 25 Şi Iisus i-a zis: Eu sunt învierea şi viaţa; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi.
- 26 Şi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri în veac. Crezi tu aceasta?
- 27 Zis-a Lui: Da, Doamne. Eu am crezut că Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, Care a venit în lume.
- 28 Şi zicând aceasta, s-a dus şi a chemat pe Maria, sora ei, zicându-i în taină: Învăţătorul este aici şi te cheamă.
- 29 Când a auzit aceea, s-a sculat degrabă şi a venit la El.
- 30 Şi Iisus nu venise încă în sat, ci era în locul unde Îl întâmpinase Marta.
- 31 Iar iudeii care erau cu ea în casă şi o mângâiau, văzând pe Maria că s-a sculat degrabă şi a ieşit afară, au mers după ea socotind că a plecat la mormânt, ca să plângă acolo.
- 32 Deci Maria, când a venit unde era Iisus, văzându-L, a căzut la picioarele Lui, zicându-I: Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit.
- 33 Deci Iisus, când a văzut-o plângând şi pe iudeii care veniseră cu ea plângând şi ei, a suspinat cu duhul şi S-a tulburat întru Sine.
- 34 Şi a zis: Unde l-aţi pus? Zis-au Lui: Doamne, vino şi vezi.
- 35 Şi a lăcrimat Iisus.
- 36 Deci ziceau iudeii: Iată cât de mult îl iubea.
- 37 Iar unii dintre ei ziceau: Nu putea, oare, Acesta care a deschis ochii orbului să facă aşa ca şi acesta să nu moară?
- 38 Deci suspinând iarăşi Iisus întru Sine, a mers la mormânt. Şi era o peşteră şi o piatră era aşezată pe ea.
- 39 Iisus a zis: Ridicaţi piatra. Marta, sora celui răposat, I-a zis: Doamne, deja miroase, că este a patra zi.
- 40 Iisus i-a zis: Nu ţi-am spus că dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?
- 41 Au ridicat deci piatra, iar Iisus Şi-a ridicat ochii în sus şi a zis: Părinte, Îţi mulţumesc că M-ai ascultat.
- 42 Eu ştiam că întotdeauna Mă asculţi, dar pentru mulţimea care stă împrejur am zis, ca să creadă că Tu M-ai trimis.
- 43 Şi zicând acestea, a strigat cu glas mare: Lazăre, vino afară!
- 44 Şi a ieşit mortul, fiind legat la picioare şi la mâini cu fâşii de pânză şi faţa lui era înfăşurată cu mahramă. Iisus le-a zis: Dezlegaţi-l şi lăsaţi-l să meargă.
- 45 Deci mulţi dintre iudeii care veniseră la Maria şi văzuseră ce a făcut Iisus au crezut în El.
- 46 Iar unii dintre ei s-au dus la farisei şi le-au spus cele ce făcuse Iisus.
- 47 Deci arhiereii şi fariseii au adunat sinedriul şi ziceau: Ce facem, pentru că Omul Acesta face multe minuni?
- 48 Dacă-L lăsăm aşa toţi vor crede în El, şi vor veni romanii şi ne vor lua ţara şi neamul.
- 49 Iar Caiafa, unul dintre ei, care în anul acela era arhiereu le-a zis: Voi nu ştiţi nimic;
- 50 Nici nu gândiţi că ne este mai de folos să moară un om pentru popor, decât să piară tot neamul.
- 51 Dar aceasta n-a zis-o de la sine, ci, fiind arhiereu al anului aceluia, a proorocit că Iisus avea să moară pentru neam,
- 52 Şi nu numai pentru neam, ci şi ca să adune laolaltă pe fiii lui Dumnezeu cei împrăştiaţi.
- 53 Deci, din ziua aceea, s-au hotărât ca să-L ucidă.
- 54 De aceea Iisus nu mai umbla pe faţă printre iudei, ci a plecat de acolo într-un ţinut aproape de pustie, într-o cetate numită Efraim, şi acolo a rămas cu ucenicii Săi.
- 55 Şi era aproape Paştile iudeilor şi mulţi din ţară s-au suit la Ierusalim, mai înainte de Paşti, ca să se curăţească.
- 56 Deci căutau pe Iisus şi, pe când stăteau în templu, ziceau între ei: Ce vi se pare? Oare nu va veni la sărbătoare?
- 57 Iar arhiereii şi fariseii dăduseră porunci, că dacă va şti cineva unde este, să dea de veste, ca să-L prindă.