Noul Testament

Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel | Capitolul 15

Învierea Domnului şi învierea noastră.

• 1 Vă aduc aminte, fraţilor, Evanghelia pe care v-am binevestit-o, pe care aţi şi primit-o, întru care şi staţi,
• 2 Prin care şi sunteţi mântuiţi; cu ce cuvânt v-am binevestit-o - dacă o ţineţi cu tărie, afară numai dacă n-aţi crezut în zadar S
• 3 Căci v-am dat, întâi de toate, ceea ce şi eu am primit, că Hristos a murit pentru păcatele noastre după Scripturi;
• 4 Şi că a fost îngropat şi că a înviat a treia zi, după Scripturi;
• 5 Şi că S-a arătat lui Chefa, apoi celor doisprezece;
• 6 În urmă S-a arătat deodată la peste cinci sute de fraţi, dintre care cei mai mulţi trăiesc până astăzi, iar unii au şi adormit;
• 7 După aceea S-a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor;
• 8 Iar la urma tuturor, ca unui născut înainte de vreme, mi S-a arătat şi mie.
• 9 Căci eu sunt cel mai mic dintre apostoli, care nu sunt vrednic să mă numesc apostol, pentru că am prigonit Biserica lui Dumnezeu.
• 10 Dar prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt; şi harul Lui care este în mine n-a fost în zadar, ci m-am ostenit mai mult decât ei toţi. Dar nu eu, ci harul lui Dumnezeu care este cu mine.
• 11 Deci ori eu, ori aceia, aşa propovăduim şi voi aşa aţi crezut.
• 12 Iar dacă se propovăduieşte că Hristos a înviat din morţi, cum zic unii dintre voi că nu este înviere a morţilor?
• 13 Dacă nu este înviere a morţilor, nici Hristos n-a înviat.
• 14 Şi dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică este şi credinţa voastră.
• 15 Ne aflăm încă şi martori mincinoşi ai lui Dumnezeu, pentru că am mărturisit împotriva lui Dumnezeu că a înviat pe Hristos, pe Care nu L-a înviat, dacă deci morţii nu înviază.
• 16 Căci dacă morţii nu înviază, nici Hristos n-a înviat.
• 17 Iar dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este credinţa voastră, sunteţi încă în păcatele voastre;
• 18 Şi atunci şi cei ce au adormit în Hristos au pierit.
• 19 Iar dacă nădăjduim în Hristos numai în viaţa aceasta, suntem mai de plâns decât toţi oamenii.
• 20 Dar acum Hristos a înviat din morţi, fiind începătură (a învierii) celor adormiţi.
• 21 Că de vreme ce printr-un om a venit moartea, tot printr-un om şi învierea morţilor.
• 22 Căci, precum în Adam toţi mor, aşa şi în Hristos toţi vor învia.
• 23 Dar fiecare în rândul cetei sale: Hristos începătură, apoi cei ai lui Hristos, la venirea Lui,
• 24 După aceea, sfârşitul, când Domnul va preda împărăţia lui Dumnezeu şi Tatălui, când va desfiinţa orice domnie şi orice stăpânire şi orice putere.
• 25 Căci El trebuie să împărăţească până ce va pune pe toţi vrăjmaşii Săi sub picioarele Sale.
• 26 Vrăjmaşul cel din urmă, care va fi nimicit, este moartea.
• 27 "Căci toate le-a supus sub picioarele Lui". Dar când zice: "Că toate I-au fost supuse Lui" - învederat este că afară de Cel care I-a supus Lui toate.
• 28 Iar când toate vor fi supuse Lui, atunci şi Fiul însuşi Se va supune Celui ce I-a supus Lui toate, ca Dumnezeu să fie toate în toţi.
• 29 Fiindcă ce vor face cei care se botează pentru morţi? Dacă morţii nu înviază nicidecum, pentru ce se mai botează pentru ei?
• 30 De ce mai suntem şi noi în primejdie în tot ceasul?
• 31 Mor în fiecare zi! V-o spun, fraţilor, pe lauda pe care o am pentru voi, în Hristos Iisus, Domnul nostru.
• 32 Dacă m-am luptat, ca om, cu fiarele în Efes, care îmi este folosul? Dacă morţii nu înviază, să bem şi să mâncăm, căci mâine vom muri!
• 33 Nu vă lăsaţi înşelaţi. Tovărăşiile rele strică obiceiurile bune.
• 34 Treziţi-vă cum se cuvine şi nu păcătuiţi. Căci unii nu au cunoştinţă de Dumnezeu; o spun spre ruşinea voastră.
• 35 Dar va zice cineva: Cum înviază morţii? Şi cu ce trup au să vină?
• 36 Nebun ce eşti! Tu ce semeni nu dă viaţă, dacă nu va fi murit.
• 37 Şi ceea ce semeni nu este trupul ce va să fie, ci grăunte gol, poate de grâu, sau de altceva din celelalte;
• 38 Iar Dumnezeu îi dă un trup, precum a voit, şi fiecărei seminţe un trup al său.
• 39 Nu toate trupurile sunt acelaşi trup, ci unul este trupul oamenilor şi altul este trupul dobitoacelor şi altul este trupul păsărilor şi altul este trupul peştilor.
• 40 Sunt şi trupuri cereşti şi trupuri pământeşti; dar alta este slava celor cereşti şi alta a celor pământeşti.
• 41 Alta este strălucirea soarelui şi alta strălucirea lunii şi alta strălucirea stelelor. Căci stea de stea se deosebeşte în strălucire.
• 42 Aşa este şi învierea morţilor: Se seamănă (trupul) întru stricăciune, înviază întru nestricăciune;
• 43 Se seamănă întru necinste, înviază întru slavă, se seamănă întru slăbiciune, înviază întru putere;
• 44 Se seamănă trup firesc, înviază trup duhovnicesc. Dacă este trup firesc, este şi trup duhovnicesc.
• 45 Precum şi este scris: "Făcutu-s-a omul cel dintâi, Adam, cu suflet viu; iar Adam cel de pe urmă cu duh dătător de viaţă";
• 46 Dar nu este întâi cel duhovnicesc, ci cel firesc, apoi cel duhovnicesc.
• 47 Omul cel dintâi este din pământ, pământesc; omul cel de-al doilea este din cer.
• 48 Cum este cel pământesc, aşa sunt şi cei pământeşti; şi cum este cel ceresc, aşa sunt şi cei cereşti.
• 49 Şi după cum am purtat chipul celui pământesc, să purtăm şi chipul celui ceresc.
• 50 Aceasta însă zic, fraţilor: Carnea şi sângele nu pot să moştenească împărăţia lui Dumnezeu, nici stricăciunea nu moşteneşte nestricăciunea.
• 51 Iată, taină vă spun vouă: Nu toţi vom muri, dar toţi ne vom schimba,
• 52 Deodată, într-o clipeală de ochi la trâmbiţa cea de apoi. Căci trâmbiţa va suna şi morţii vor învia nestricăcioşi, iar noi ne vom schimba.
• 53 Căci trebuie ca acest trup stricăcios să se îmbrace în nestricăciune şi acest (trup) muritor să se îmbrace în nemurire.
• 54 Iar când acest (trup) stricăcios se va îmbrăca în nestricăciune şi acest (trup) muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci va fi cuvântul care este scris: "Moartea a fost înghiţită de biruinţă.
• 55 Unde îţi este, moarte, biruinţa ta? Unde îţi este, moarte, boldul tău?".
• 56 Şi boldul morţii este păcatul, iar puterea păcatului este legea.
• 57 Dar să dăm mulţumire lui Dumnezeu, Care ne-a dat biruinţa prin Domnul nostru Iisus Hristos!
• 58 Drept aceea, fraţii mei iubiţi, fiţi tari, neclintiţi, sporind totdeauna în lucrul Domnului, ştiind că osteneala voastră nu este zadarnică în Domnul.