Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel | Capitolul 10

Iudeii, în pustie, au cunoscut dreapta asprime a lui Dumnezeu. Cina Domnului trebuie tinută întru sfinţenie. Grija pentru cugetul celor slabi.

  • 1 Căci nu voiesc, fraţilor, ca voi să nu ştiţi că părinţii noştri au fost toţi sub nor şi că toţi au trecut prin mare.
  • 2 Şi toţi, întru Moise, au fost botezaţi în nor şi în mare.
  • 3 Şi toţi au mâncat aceeaşi mâncare duhovnicească;
  • 4 Şi toţi, aceeaşi băutură duhovnicească au băut, pentru că beau din piatra duhovnicească ce îi urma. Iar piatra era Hristos.
  • 5 Dar cei mai mulţi dintre ei nu au plăcut lui Dumnezeu, căci au căzut în pustie.
  • 6 Şi acestea s-au făcut pilde pentru noi, ca să nu poftim la cele rele, cum au poftit aceia;
  • 7 Nici închinători la idoli să nu vă faceţi, ca unii dintre ei, precum este scris: "A şezut poporul să mănânce şi să bea şi s-au sculat la joc";
  • 8 Nici să ne desfrânăm cum s-au desfrânat unii dintre ei, şi au căzut, într-o zi, douăzeci şi trei de mii;
  • 9 Nici să ispitim pe Domnul, precum L-au ispitit unii dintre ei şi au pierit de şerpi;
  • 10 Nici să cârtiţi, precum au cârtit unii dintre ei şi au fost nimiciţi de către pierzătorul.
  • 11 Şi toate acestea li s-au întâmplat acelora, ca preînchipuiri ale viitorului, şi au fost scrise spre povăţuirea noastră, la care au ajuns sfârşiturile veacurilor.
  • 12 De aceea, cel căruia i se pare că stă neclintit să ia seama să nu cadă.
  • 13 Nu v-a cuprins ispită care să fi fost peste puterea omenească. Dar credincios este Dumnezeu; El nu va îngădui ca să fiţi ispitiţi mai mult decât puteţi, ci odată cu ispita va aduce şi scăparea din ea, ca să puteţi răbda.
  • 14 De aceea, iubiţii mei, fugiţi de închinarea la idoli.
  • 15 Ca unor înţelepţi vă vorbesc. Judecaţi voi ce vă spun.
  • 16 Paharul binecuvântării, pe care-l binecuvântăm, nu este, oare, împărtăşirea cu sângele lui Hristos? Pâinea pe care o frângem nu este, oare, împărtăşirea cu trupul lui Hristos?
  • 17 Că o pâine, un trup, suntem cei mulţi; căci toţi ne împărtăşim dintr-o pâine.
  • 18 Priviţi pe Israel după trup: Cei care mănâncă jertfele nu sunt ei, oare, părtaşi altarului?
  • 19 Deci ce spun eu? Că ce s-a jertfit pentru idol e ceva? Sau idolul este ceva?
  • 20 Ci (zic) că cele ce jertfesc neamurile, jertfesc demonilor şi nu lui Dumnezeu. Şi nu voiesc ca voi să fiţi părtaşi ai demonilor.
  • 21 Nu puteţi să beţi paharul Domnului şi paharul demonilor; nu puteţi să vă împărtăşiţi din masa Domnului şi din masa demonilor.
  • 22 Oare vrem să mâniem pe Domnul? Nu cumva suntem mai tari decât El?
  • 23 Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi folosesc. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate zidesc.
  • 24 Nimeni să nu caute pe ale sale, ci fiecare pe ale aproapelui.
  • 25 Mâncaţi tot ce se vinde în măcelărie, fără să întrebaţi nimic pentru cugetul vostru.
  • 26 Căci "al Domnului este pământul şi plinirea lui".
  • 27 Dacă cineva dintre necredincioşi vă cheamă pe voi la masă şi voiţi să vă duceţi, mâncaţi orice vă este pus înainte, fără să întrebaţi nimic pentru conştiinţă.
  • 28 Dar de vă va spune cineva: Aceasta este din jertfa idolilor, să nu mâncaţi pentru cel care v-a spus şi pentru conştiinţă.
  • 29 Iar conştiinţa, zic, nu a ta însuţi, ci a altuia. Căci de ce libertatea mea să fie judecată de o altă conştiinţă?
  • 30 Dacă eu sunt părtaş harului, de ce să fiu hulit pentru ceea ce aduc mulţumire?
  • 31 De aceea, ori de mâncaţi, ori de beţi, ori altceva de faceţi, toate spre slava lui Dumnezeu să le faceţi.
  • 32 Nu fiţi piatră de poticnire nici iudeilor, nici elinilor, nici Bisericii lui Dumnezeu,
  • 33 Precum şi eu plac tuturor în toate, necăutând folosul meu, ci pe al celor mulţi, ca să se mântuiască.