Cartea lui Iov | Capitolul 9
Apărarea lui Iov.
- 1 Atunci Iov a răspuns şi a zis:
- 2 "Ştiu bine că aşa este; căci cum ar putea un om să fie drept înaintea lui Dumnezeu?
- 3 Dacă ar fi să se certe cu El, din o mie de lucruri n-ar putea să-I răspundă nici la unul singur.
- 4 A Lui este înţelepciunea şi atotputernicia; cine ar putea să-I stea împotrivă şi să rămână teafăr?
- 5 El mişcă munţii din loc fără ca ei să prindă de veste că El i-a răsturnat în mânia Lui.
- 6 El zguduie pământul din temelia lui, aşa încât stâlpii lui se clatină.
- 7 El porunceşte soarelui şi soarele nu se mai ridică. El pune pecetea Lui asupra stelelor.
- 8 El singur este Cel ce întinde cerurile şi umblă pe valurile mării.
- 9 El a zidit Carul mare, Raliţa, Pleiadele şi cămările stelelor de miazăzi.
- 10 El a făcut lucruri mari şi nepătrunse şi minuni fără de număr.
- 11 Iată, dacă trece pe lângă mine, eu nu-L văd, şi dacă se strecoară, eu nu-I prind de veste.
- 12 Dacă ia şi ridică, cine va putea să-L oprească şi cine-I va zice: Ce ai făcut?
- 13 Dumnezeu nu-şi înfrânează mânia Sa şi sub El se încovoaie toţi slujitorii mândriei.
- 14 Şi eu atunci cum o să-I răspund şi ce cuvinte o să aleg?
- 15 Chiar dacă aş avea dreptate, nu-I voi răspunde, ci mă voi ruga judecătorului.
- 16 Chiar dacă m-ar asculta, când Îl chem, tot n-aş putea să cred că ascultă glasul meu,
- 17 Căci El mă sfărâmă ca sub furtună şi înmulţeşte fără cuvânt rănile mele.
- 18 El nu-mi dă răgaz să răsuflu şi mă adapă cu amărăciune.
- 19 Dacă este vorba de putere, El este Cel puternic. Dacă este vorba de judecată, cine mă va apăra?
- 20 Oricâtă dreptate aş avea, gura mea mă va osândi şi dacă sunt fără prihană ea mă scoate vinovat.
- 21 Sunt oare desăvârşit? Eu singur nu mă cunosc pe mine şi viaţa mea o dispreţuiesc.
- 22 Pentru aceea am zis: Tot una este! El nimiceşte pe cel desăvârşit şi pe cel viclean.
- 23 Dacă o nenorocire aduce moartea deodată, ce-I pasă Lui de deznădejdea celor fără de vină?
- 24 Dacă o ţară a încăput pe mâna unui om viclean, El acoperă faţa judecătorilor Săi. Şi dacă nu El, cine atunci?
- 25 Zilele mele sunt mai grabnice decât un aducător de veşti şi au fugit fără să vadă fericirea.
- 26 S-au strecurat ca nişte bărci de papură, ca un vultur care se năpusteşte asupra prăzii sale.
- 27 Dacă zic: Vreau să-mi uit suferinţa, să-mi schimb înfăţişarea şi să fiu voios,
- 28 Sunt năpădit de teama chinurilor mele, ştiind bine că Tu nu mă vei scoate nevinovat.
- 29 Dacă sunt vinovat, de ce să mă mai trudesc zadarnic?
- 30 Dacă m-aş spăla cu zăpadă şi mi-aş curăţi mâinile cu leşie,
- 31 Atunci Tu tot m-ai cufunda în noroi, încât şi veşmintele mele s-ar scârbi de mine.
- 32 Căci Dumnezeu nu este un om ca mine, ca să stau cu El de vorbă şi ca să mergem împreună la judecată.
- 33 Între noi nu se află un al treilea care să-şi pună mâna peste noi amândoi
- 34 Şi care să depărteze varga Sa de deasupra capului meu, aşa încât groaza Lui să nu mă mai tulbure;
- 35 Atunci aş vorbi şi nu m-aş mai teme de El. Dar nu este aşa şi eu sunt singur cu mine însumi.