Noul Testament

Sfânta Evanghelie după Luca | Capitolul 1

Gavriil binevesteşte lui Zaharia şi Mariei. Cântarea Mariei. Naşterea lui Ioan Botezătorul. Cântarea lui Zaharia.

• 1 Deoarece mulţi s-au încercat să alcătuiască o istorisire despre faptele deplin adeverite între noi,
• 2 Aşa cum ni le-au lăsat cei ce le-au văzut de la început şi au fost slujitori ai Cuvântului,
• 3 Am găsit şi eu cu cale, preaputernice Teofile, după ce am urmărit toate cu de-amănuntul de la început, să ţi le scriu pe rând,
• 4 Ca să te încredinţezi despre temenicia învăţăturii pe care ai primit-o.
• 5 Era în zilele lui Irod, regele Iudeii, un preot cu numele Zaharia din ceata preoţească a lui Abia, iar femeia lui era din fiicele lui Aaron şi se numea Elisabeta.
• 6 Şi erau amândoi drepţi înaintea lui Dumnezeu, umblând fără prihană în toate poruncile şi rânduielile Domnului.
• 7 Dar nu aveau nici un copil, deoarece Elisabeta era stearpă şi amândoi erau înaintaţi în zilele lor.
• 8 Şi pe când Zaharia slujea înaintea lui Dumnezeu, în rândul săptămânii sale,
• 9 A ieşit la sorţi, după obiceiul preoţiei, să tămâieze intrând în templul Domnului.
• 10 Iar toată mulţimea poporului, în ceasul tămâierii, era afară şi se ruga.
• 11 Şi i s-a arătat îngerul Domnului, stând de-a dreapta altarului tămâierii.
• 12 Şi văzându-l, Zaharia s-a tulburat şi frică a căzut peste el.
• 13 Iar îngerul a zis către el: Nu te teme, Zaharia, pentru că rugăciunea ta a fost ascultată şi Elisabeta, femeia ta, îţi va naşte un fiu şi-l vei numi Ioan.
• 14 Şi bucurie şi veselie vei avea şi, de naşterea lui, mulţi se vor bucura.
• 15 Căci va fi mare înaintea Domnului; nu va bea vin, nici altă băutură ameţitoare şi încă din pântecele mamei sale se va umple de Duhul Sfânt.
• 16 Şi pe mulţi din fiii lui Israel îi va întoarce la Domnul Dumnezeul lor.
• 17 Şi va merge înaintea Lui cu duhul şi puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinţilor spre copii şi pe cei neascultători la înţelepciunea drepţilor, ca să gătească Domnului un popor pregătit.
• 18 Şi a zis Zaharia către înger: După ce voi cunoaşte aceasta? Căci eu sunt bătrân şi femeia mea înaintată în zilele ei.
• 19 Şi îngerul, răspunzând, i-a zis: Eu sunt Gavriil, cel ce stă înaintea lui Dumnezeu. Şi am fost trimis să grăiesc către tine şi să-ţi binevestesc acestea.
• 20 Şi iată vei fi mut şi nu vei putea să vorbeşti până în ziua când vor fi acestea, pentru că n-ai crezut în cuvintele mele, care se vor împlini la timpul lor.
• 21 Şi poporul aştepta pe Zaharia şi se mira că întârzie în templu.
• 22 Şi ieşind, nu putea să vorbească. Şi ei au înţeles că a văzut vedenie în templu; şi el le făcea semne şi a rămas mut.
• 23 Şi când s-au împlinit zilele slujirii lui la templu, s-a dus la casa sa.
• 24 Iar după aceste zile, Elisabeta, femeia lui, a zămislit şi cinci luni s-a tăinuit pe sine, zicând:
• 25 Că aşa mi-a făcut mie Domnul în zilele în care a socotit să ridice dintre oameni ocara mea.
• 26 Iar în a şasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret,
• 27 Către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria.
• 28 Şi intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei.
• 29 Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta?
• 30 Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu.
• 31 Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus.
• 32 Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema şi Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său.
• 33 Şi va împărăţi peste casa lui Iacov în veci şi împărăţia Lui nu va avea sfârşit.
• 34 Şi a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat?
• 35 Şi răspunzând, îngerul i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema.
• 36 Şi iată Elisabeta, rudenia ta, a zămislit şi ea fiu la bătrâneţea ei şi aceasta este a şasea lună pentru ea, cea numită stearpă.
• 37 Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă.
• 38 Şi a zis Maria: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău! Şi îngerul a plecat de la ea.
• 39 Şi în acele zile, sculându-se Maria, s-a dus în grabă în ţinutul muntos, într-o cetate a seminţiei lui Iuda.
• 40 Şi a intrat în casa lui Zaharia şi a salutat pe Elisabeta.
• 41 Iar când a auzit Elisabeta salutarea Mariei, pruncul a săltat în pântecele ei şi Elisabeta s-a umplut de Duh Sfânt,
• 42 Şi cu glas mare a strigat şi a zis: Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău.
• 43 Şi de unde mie aceasta, ca să vină la mine Maica Domnului meu?
• 44 Că iată, cum veni la urechile mele glasul salutării tale, pruncul a săltat de bucurie în pântecele meu.
• 45 Şi fericită este aceea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de la Domnul.
• 46 Şi a zis Maria: Măreşte sufletul meu pe Domnul.
• 47 Şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu,
• 48 Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile.
• 49 Că mi-a făcut mie mărire Cel Puternic şi sfânt este numele Lui.
• 50 Şi mila Lui în neam şi în neam spre cei ce se tem de El.
• 51 Făcut-a tărie cu braţul Său, risipit-a pe cei mândri în cugetul inimii lor.
• 52 Coborât-a pe cei puternici de pe tronuri şi a înălţat pe cei smeriţi,
• 53 Pe cei flămânzi i-a umplut de bunătăţi şi pe cei bogaţi i-a scos afară deşerţi.
• 54 A sprijinit pe Israel, slujitorul Său, ca să-Şi aducă aminte de mila Sa,
• 55 Precum a grăit către părinţii noştri, lui Avraam şi seminţiei lui, în veac.
• 56 Şi a rămas Maria împreună cu ea ca la trei luni; şi s-a înapoiat la casa sa.
• 57 Şi după ce s-a împlinit vremea să nască, Elisabeta a născut un fiu.
• 58 Şi au auzit vecinii şi rudele ei că Domnul a mărit mila Sa faţă de ea şi se bucurau împreună cu ea.
• 59 Iar când a fost în ziua a opta, au venit să taie împrejur pruncul şi-l numeau Zaharia, după numele tatălui său.
• 60 Şi răspunzând, mama lui a zis: Nu! Ci se va chema Ioan.
• 61 Şi au zis către ea: Nimeni din rudenia ta nu se cheamă cu numele acesta.
• 62 Şi au făcut semn tatălui său cum ar vrea el să fie numit.
• 63 Şi cerând o tăbliţă, el a scris, zicând: Ioan este numele lui. Şi toţi s-au mirat.
• 64 Şi îndată i s-a deschis gura şi limba şi vorbea, binecuvântând pe Dumnezeu.
• 65 Şi frica i-a cuprins pe toţi care locuiau împrejurul lor; şi în tot ţinutul muntos al Iudeii s-au vestit toate aceste cuvinte.
• 66 Şi toţi care le auzeau le puneau la inimă, zicând: Ce va fi, oare, acest copil? Căci mâna Domnului era cu el.
• 67 Şi Zaharia, tatăl lui, s-a umplut de Duh Sfânt şi a proorocit, zicând:
• 68 Binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui Israel, că a cercetat şi a făcut răscumpărare poporului Său;
• 69 Şi ne-a ridicat putere de mântuire în casa lui David, slujitorul Său,
• 70 Precum a grăit prin gura sfinţilor Săi prooroci din veac;
• 71 Mântuire de vrăjmaşii noştri şi din mâna tuturor celor ce ne urăsc pe noi.
• 72 Şi să facă milă cu părinţii noştri, ca ei să-şi aducă aminte de legământul Său cel sfânt;
• 73 De jurământul cu care S-a jurat către Avraam, părintele nostru,
• 74 Ca, fiind izbăviţi din mâna vrăjmaşilor, să ne dea nouă fără frică,
• 75 Să-I slujim în sfinţenie şi în dreptate, înaintea feţei Sale, în toate zilele vieţii noastre.
• 76 Iar tu, pruncule, prooroc al Celui Preaînalt te vei chema, că vei merge înaintea feţei Domnului, ca să găteşti căile Lui,
• 77 Să dai poporului Său cunoştinţa mântuirii întru iertarea păcatelor lor,
• 78 Prin milostivirea milei Dumnezeului nostru, cu care ne-a cercetat pe noi Răsăritul cel de Sus,
• 79 Ca să lumineze pe cei care şed în întuneric şi în umbra morţii şi să îndrepte picioarele noastre pe calea păcii.
• 80 Iar copilul creştea şi se întărea cu duhul. Şi a fost în pustie până în ziua arătării lui către Israel.